18 comments on “Cum se scrie un best-seller

  1. Articolul l-am descoperit abia acum, dar este cu adevarat minunat. Ca tanar scriitor (desi ca varsta am trecut de perioada tineretii), sfaturile sunt foarte utile si cred cu tarie ca ele constituie repere pentru succes in cariera de scriitor. Am o singura intrebare: oare sunt valabile si pentru Romania?

    • Serios? Faci misto, nu? sigur ca sunt valabile si in Romania…tu zici ca noi avem alt fel de creiere decat ale americanilor…=] Toti suntem la fel, draga.

      • Dragă, (deși habar n-am cine ești și nici nu-mi pasă), a fi scriitor în România e o adevărată aventură. Cât despre mișto-uri… probabil sunt potrivite vârstei tale și nu pentru mine.

  2. De fapt, nu este un articol, ci un fragment din carte, pe care te invit s-o citesti pentru a afla chiar mai multe sfaturi utile. Si, da, legile scrisului sunt universal valabile. Iti doresc mult succes in tot ceea ce ti-ai propus 🙂

    • Cred că unul din multele lucruri pe care vrea să le spună acest fragment este că scrisul nu este ceva ce faci cu ușurință, trebuie să pui suflet. Apropo: “legile scrisului”? Monica, din punctul meu de vedere nu există ceea ce spui. Desigur, nu vreau să te contrazic, este doar o părere. Nu există legi pe care trebuie să le urmezi, fiindcă atunci când scrii ai libertate totală și cred că majoritatea scriitorilor au scris romane pentru că, așa cum spune și autorul fragmentului, doreau să trăiască într-o lume diferită.

      • Fiecare scrie cum vrea, normal. Dar exista “legile scrisului” si, daca o sa citesti cartea, o sa intelegi la ce ma refer. Poti sa ai povestea secolului, daca iti construiesti personajele, dialogurile, etc, etc, etc, cu picioarele, atunci te citesc doar mama cu tata si probabil doar din politete. N-o spun eu, ci ‘ai de au cu adevarat o industrie a cartii si cam stiu ce vorbesc. La noi e cu filozofia nemuririi sufletului si se cam vede nu numai la vanzari, ci si in faptul ca nu prea exista o industrie a cartii. Nici eu nu te contrazic, e doar o parere 🙂

  3. ma bucur ca am vazut acest site deoarece aveam nevoie de anumite sfaturi.Sa fiu sincera inca nu am nici o idee clara de ce anume as vrea sa scriu dar vreau sa o fac deoarece imi place sa scriu desi pana acum am scris doar poezii de dragoste 🙂 as vrea sa continui cu ceva mai serios de care sa se bucure si alti nu doar cunoscutii familiei .Am doar varsta de 18 ani si nu stiu exact cum sa procedez in legatura cu cartea ,am nevoie de ajutorul cuiva asai ?

    • In primul rand, ai nevoie sa citesti mult. Un scriitor profesionist e mai inainte de toate un cititor profesionist. Si atentie la gramatica 🙂

  4. eu pot vorbi 5 limbi bine numai prin simplu fat ca traesc de 13 ani prin marile metropole ale europei si am facut orce an viata ;oare as putea scrie o carte

    • Minunat! Problema e ca trebuie sa le si scrii… corect, adica. Altfel nu se pune daca vrei sa scrii o carte. Pana una-alta, atentie la limba romana! Sa n-o pierzi printre atatea alte limbi 🙂

  5. Monica Ramirez: “Poti sa ai povestea secolului, daca iti construiesti personajele, dialogurile, etc, etc, etc, cu picioarele, atunci te CITESC doar mama cu tata…”. Corect nu era daca ati fi scris “citeste” ? Pentru ca subiectul ar fi “mama”, iar “tata” ar fi un complement indirect, acordul, facandu-se intre subiect ( mama ) si predicat (citeste ). Dac-ar fi fost “mama si tata” atunci ar fi fost un subiect multiplu si-ar fi mers “citesc”. Intreb doar :-).

    • Bravo! Nota 10! Ai inteles tot ce era de inteles din carte 🙂 Acum, daca ai terminat cu carcoteala, poate te apuci si-ti scrii propria carte, macar sa-ti dovedesti ca esti in stare de mai mult decat sa judeci si sa comentezi ce-au facut altii. Asa suntem noi, romanii, nu putem face nimic intr-un mod constructiv, nu putem privi lucrurile intr-un mod constructiv, ci ne legam de detalii marunte, pierzandu-ne in barfe, lamentari si scuze, multumiti ca am mai reusit sa desfiintam pe cineva/ceva. D-aia nici nu facem niciodata nimic, doar ne scuzam ca aia si ailalta. In fine, bravo inca o data, sper ca imbecilitatea pe care ai scris-o ti-a facut ziua mai buna :)) Jesus…

  6. Eu… doar am intrebat de curiozitate :-). Nu sunt sigur si am considerat ca dvs. sunteti mai in masura sa-mi spuneti daca am dreptate sau nu. Nu am afirmat ca este adevarat ceea ce spun eu, ci doar am… avut indrazneala sa va-ntreb. Imi cer scuze ! Nu mi-as permite sa critic sau sa judec pe cineva atat timp cat nu ma afecteaza pe mine. Iar eu nu m-am gandit niciodata sa scriu o carte, pentru ca n-am fost niciodata in stare sa citesc o carte.

    • Bullshit 🙂 Si eu m-am nascut ieri… pe la pranz, asa. Tocmai d-aia inchei aici, ca ma scarbesc cumplit romanismele astea de doi bani. Have a good one 🙂

  7. Imi dau cuvantul de onoare ca nu am vrut sa fiu nici pe departe ironic! Pe cuvantul meu de onoare !

    • Bine, te cred pe cuvantul tau de onoare…

      PS: mama cu tata = mama (IMPREUNA) cu tata = merge struna asa cum e.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s